Adesea ispita mă-nvinge,
Adesea cad iarăşi zdrobit
Şi pumnii-mi bat pieptul întruna,
În plânset amar şi cumplit. Cor: /: Mi-e faţa trecută-n durere;
Cărarea, urcuşul e greu...
Ce-aş face, Isus, fără Tine,
De n-ai fi Tu, sprijin mereu? :/ Când vine ispita-n puhoaie,
Când valul se-nalţă-nspumat,
Aproape Te simt, lângă mine;
Aproape rămân, ne'ntinat. Cor: /: De urlă furtuna în juru-mi,
În noaptea de chin şi amar,
Eu stau cu privire-aţintită
La cruce, la jertfa-n Calvar. :/ Acolo furtuna se curmă,
Acolo e pace din plin;
M-aplec lângă poala-I tăcută
Şi-I spun tot amaru-n suspin. Cor: /: Apoi, îmi înalţ iar privirea
Senină ca cerul acum;
Pot iar că să merg înainte,
Să-nving suferinţa pe drum. :/ Pot, iarăşi, iubirea-Ţi adâncă
S-o spun, s-o vestesc ne'ncetat
Şi crucea o pot duce singur
Cum Domnul odat-a purtat. Cor: /: Ispite-au fost şi-or să mai fie
C-aşa este drumul în sus;
Învinge-voi totul, fii sigur,
Te-ncrede mereu în Isus! :/
| 
